Teoria Conspirației, o fațetă concretă, la vedere, a manipulării?

Observăm cum, absolut din întâmplare, ori de câte ori se atrage atenția asupra pericolelor globalizării, asupra modului în care multinaționalele sau giganții economici modelează viitorul omenirii în folosul lor, asupra rolului iluminaților, a puterii pe care o are Grupul Bilderberg în trasarea noii ordini mondiale sau asupra felului în care guverne, revoluții și războaie sunt programate în  spatele ușilor închise, în zone invizibile vulgului, apar ca din senin acuzații, ușor zeflemitoare, că s-ar vântura teorii ale conspirației.

Importante forțe media, dirijate nu se știe de unde, sar să ne convingă de bunele intenții pentru umanitate ale giganților Procter&Gamble, Coca Cola, Johnson&Johnson, Kellogs, Nestle etc. Dacă insistăm cumva în ideea că lucrurile nu stau tocmai așa, că ceea ce doresc aceste mari companii se aseamănă mai mult cu intențiile rechinilor decât cu ale îngerilor, suntem expediați spre zona diletantismului, lipinduni-se pe frunte eticheta persiflantă: ”Adept al teoriei conspirației”. Aceleași forțe mediatice, uneori organizate militărește, încearcă să ne scoată din minte convingerea că giganții din industria farmaceutică ar avea vreun interes în multiplicarea artificială a afecțiunilor medicale ori că faimoasa Comisie Trilaterală și influentul Council on Foreign Relations s-ar intersecte în vreun fel cu proiectarea viitorului politic al lumii. Dacă le contrazici, chiar aducând argumente, ești trecut în categoria naivilor care ”pun botul” la aceeași teorie a conspirației.

Se întâmplă ca, atunci când vreun analist face publice adevăruri neconvenabile unor cercuri de putere sau unor forțe oculte, să-l auzi spunând: ”N-aș dori să credeți că sunt adeptul teoriei conspirației dar…” Această scuză, aparent benignă, e utilizată tot mai des pe post de scut împotriva acuzației de prostie, învinuire gata să pornească din coltoanele ascunse ale opozanților. Scuza este auzită și atunci când se afirmă că în epoca modernă multe războaie nimicitoare sunt declanșate la presiunea  reprezentanților industriei militare americane preocupați de a-și goli depozitele de armamentul învechit, pe cale de a fi casat; când afirmi că mari companii transnaționale schimbă guverne în conformitate cu propriile interese și spoliază întregi economii naționale pentru a-și asigura profituri cât mai mari; când susții că pustiitoarea Primăvară Arabă a avut la origine foamea de resurse energetice a SUA a cărei stabilitate financiară devine tot mai precară; când crezi în existența unui plan bine gândit și finanțat din plin pentru a inunda Europa cu populații dezrădăcinate, cu preponderență de religie islamică, întrucât o populație eterogenă este mult mai ușor de manevrat în comparație cu una conștientă de unitatea de neam și de religie; când în acțiunile celor care se pretind a-ți fi prieteni și aliați descoperi intenția de a-ți subordona economia și legislația, de a te transforma în colonie și de a-ți fura fără rușine resursele biologice și de altă natură;

În efortul de a-i plasa mai ușor în zona ridicolului pe aceia care dezvăluie adevăruri stânjenitoare, uneori teoria conspirației a fost asociată unor ipoteze fantasmagorice, unor idei evident utopice sau faptelor unor șarlatani dovediți.

S-a născut o adevărată școală a teoriei conspirației. Se întocmesc studii de caz, se publică statistici, se fac prognoze și se autentifică specialiști. Teoriei conspirației i s-a descoperit o latură filozofică și una patologică. Ba chiar s-a afirmat că ea ar exista tocmai pentru că este încorporată firescului firii umane: ”Cred că se poate vorbi despre nevoia perfect omenească de conspirație, tot așa precum acceptăm atracția spre mister sau plăcerea pentru povești” (Călin Hentea, TEORIA CONSPIRAȚIEI, Revista Flacăra/20.04. 2008) Teoriei conspirației i s-a făurit o istorie (și-ar avea originile în evenimente memorabile din antichitate) și a fost categorisită școlărește în ”manipulatoare, evenimențională, ori de conjunctură”

Totul, pentru a-i legitima existența. Din momentul în care lumea ajunge să fie convinsă că o astfel de ”teorie” trăiește alături noi, împreună cu alte realități spirituale ce nu pot fi contestate, cu ea pot fi atacați, plauzibil, toți cei care susțin ca fiind adevărate realități neconvenabile. Rețeta cu teoria conspirației, aplicată într-un mod inteligent, poate descredita personajele deranjante, poate manipula percepția generală asupra realității, poate ascunde sau nega în totalitate fapte reprobabile, blamabile de societate.

A apărut conceptul ”teoriei conspirației” ca instrument de manipulare a societății? Sau firea umană are, în mod natural, ascunsă în ea o latură unde înfloresc răsadurile unor nenumărate teorii ale conspirației care, coapte, abia așteaptă să iasă în lume? Se pare că la aceste întrebări legitime ne-a răspuns deja Roger Stone, un apropiat al președintelui Trump, arestat de curând pentru suspiciuni de complicitate ale echipei de campanie Trump (pe care a coordonat-o) cu Moscova și eliberat pe cauțiune. Aflat de curând la București, Roger Stone  acordă un interviu în care atacă vehement existența așa-numitelor teorii ale conspirației. El denunță ca fiind manipulatoare teoriile conform cărora Bashar al-Assad și-ar fi gazat poporul, Lyndon Johnson l-ar fi ucis pe John F Kennedy, George Soroș ar fi doar un bun samaritean sau pe acelea care susțin că serviciile secrete românești n-ar avea niciun amestec în destabilizarea țării. ”Sintagma Teoria conspirației este un termen inventat de CIA în 1964 pentru a-i discredita pe toți cei care se îndoiesc de versiunea falsă a guvernului despre anumite evenimente. Nici nu ar trebui folosit cuvântul, te faci de râs” afirmă politicianului american.

Pentru orice om rațional, ceea ce spune Roger Stone într-o singură frază pare mai aproape de adevăr decât atât de stufoasa intrigă internațională țesută cu scopul a credibiliza existența unor teorii ale conspirației și de a le scoate dincolo de ceea ce, pe bună dreptate, numim manipulare. Părerea mea.

Rating 4.00 out of 5
[?]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*