Ucraina. Provocări, minciuni, manipulare și întrebări inutile.

Războiul rece, socotit închis pentru totdeauna, a chinuit Europa și nu numai timp de aproape cinci decenii. Azi, el este redeschis. Cheia care a permis eliberarea monstrului s-a numit ”Euromaidanul”. A fost adusă în capitale Ucrainei bine ascunsă în servieta diplomat a celui care a programat ”Revoluția ucrainiană”.  Cine a fost acesta? Există o sumedenie de răspunsuri care se bat cap în cap încolăcindu-se indecent prin alunecoasa  mass-media internațională. Paternitatea blestematei chei, însă, rămâne o enigmă.

Chiar și fără un autor recunoscut, recele războiului abia renăscut se încălzește. Ba chiar, cu ajutor american, vest-european și rusesc, se încinge de-a binelea, asemănându-se suspect de mult cu o provocare. În văzul întregii lumi, un imens aparat de propagandă pune gaz pe flacăra de sub butoiul cu pulbere care ar putea detona al treilea Război Mondial. Apar tot mai multe dovezi că se dorește declanșarea unei conflagrații în această parte a Europei. Iată numai un exemplu:

“Mass-media germană și americană încearcă să aducă războiul pentru oamenii din Europa, prin războiul impotriva Rusiei. Acesta este un punct fără întoarcere, și am de gând să ma ridic și să spun … că nu este corect ceea ce am făcut în trecut, prin manipularea oamenilor, făcând propagandă  împotriva Rusiei, iar ceea ce fac colegii mei nu este deloc corect pentru că ei sunt mituiti să trădeze nu numai poporul german ci si celelalte popoare din Europa. … Mie îmi este foarte frică de un nou război în Europa, și nu-mi doresc ca el sa se întâmple, pentru că războiul nu vine de la sine, există întotdeauna oameni care împing spre război, iar acest lucru este făcut nu numai de politicieni, ci si de jurnaliști… Ne-am trădat cititorii, doar pentru a împinge spre război. … Eu nu mai doresc acest lucru; M-am săturat de această propagandă. Trăim într-o republică bananiera și nu într-o țară democratică, în care avem libertatea presei.” 

Nu sunt vorbele unui rus. Sunt cuvintele cunoscutului jurnalist german Udo Ufkotte!

(sursa: https://vremuritulburi.wordpress.com/2014/10/07/important-jurnalist-german-cia-media-face-presiuni-pentru-un-razboi-mondial/ )

Personal, având în minte învățămintele pe care istoria ni le-a servit, nu pot fi de partea vreunuia dintre actorii care prestează în atât de riscantul scenariu ucrainian.

Sincer, nu am motive să iubesc Ucraina. Nu a dorit să fie și nu ne-a fost niciodată o vecină bună. De-a lungul timpului, în nenumărate ocazii, s-a purtat incalificabil cu noi, românii. Și, în mare măsură, încă mai o face chiar și acum când este cu funia la gât.

Nu pot crede nici în buna credință a americanilor deși, oficial, așa ni se cere. Ba chiar, prin natura relațiilor politice dintre noi și ei, am fi obligați să le fim alături! Ipocrizia, intervențiile lor brutale în viața  popoarelor lumii care nu au acceptat să-i pupe în fund, precum și pretențiile de a fi recunoscuți drept stăpâni, mă îndeamnă să nu le prețuiesc cuvântul și nici comportamentul. Mă aliniez, astfel, multor cetățeni americani care au și ei o părere proastă despre susținerea oficială a propagandei mincinoase și despre politica dublicitară a administrației SUA. Ca dovadă, iată ce susțin americanii Carl Boggs și Tom Pollard în cartea „The Hollywood War Machine: U.S. Militarism and Popular Culture”: ”„Fabricarea evenimentelor prin mass media şi manipularea conştiinţei populare au devenit componente integrante ale culturii politice americane şi se află în centrul tuturor intervenţiilor recente ale armatei SUA. Din ce în ce mai mult, implicarea mass media în minciunile, miturile şi denaturările guvernului şi-a adus contribuţia la legitimarea războiului drept mijloc de promovare a intereselor globale ale SUA”.

Despre ruși, ce să mai spun? Nu sunt cu nimic mai buni decât adversarii lor de peste Atlantic. Iar în ceea ce privește experiența noastră cu Rusia, violentul imperiu din coasta noastră care ne-a cotropit de nenumărate ori, doar repulsia poate fi sentimentul preponderant.

Trăim o perioadă tensionată. În mod particular, în România îmbrățișată strâns de teritoriul ucrainian tensiunea sporește odată cu răspândirea zvonurilor despre iminența un război. Război în care, fără armată proprie și cu un sprijin incert din partea celor care ne  sunt aliați, ar urma să fim tocați mărunt.  Practica războaielor susținute pe terțe teritorii, la mii de kilometri de propria țară, fiind de multă vreme  parte integrată în strategiile belicoase ale marilor puteri.

Ca și cum nu ar fi fost suficient, un personaj influent, generalul (r) Wesley Clarck, un tip controversat în chiar tabăra sa, cere în mod public înarmarea imediată a Ucrainei și sugerează că Federația Rusă ar trebui atacată cât mai repede. Motivul? De-a dreptul imbecil. Rusia, spune el, intenționează să se apropie, amenințător, de granițele NATO!

Este limpede pentru orice european întreg la minte că generalul american minte. Realitatea de necontestat, evenimentele petrecându-se sub ochii noștri, arată că în ultimii 25 de ani NATO este aceea care s-a ”apropiat amenințător” de Rusia. Cu cât? Cu mai mult de 1500 km (dacă socotim distanța dintre zidul Berlinului și râul Prut). Deci, influența politică și rachetele americane, bazele militare și comandamentele regionale NATO, trupele Alianței Nord-Atlantice împreună cu amenințarea generată de ele au venit, cu toate, mai aproape cu 1500 Km de granița Rusiei. Și nu invers!

Dacă doriți să citiți întreaga pleiadă de absurdități emanate de mintea dlui. general WC, le găsiti aici: http://adevarul.ro/international/statele-unite/wesley-clark-fost-comandant-nato-Inarmati-ucraina-vladimir-putin-nu-ajunge-frontierele) Citiți și o să vă cruciți!

Să zicem, contrazicând evidența, că vestul are dreptate – singurul vinovat se află la Moscova. Atunci, ne vor deranja câteva întrebări:

Ce i-ar fi putut obliga pe ruși ca, aducând Ucraina în pragul unui război civil, să indemne NATO  să-și trimită armamentul și trupele într-o țară din proxima vecinătate, țară cu care au o graniță comună de circa 2000 Km?  De ce, sfidând cele mai elementare norme strategice, Rusia ar renunța de bună voie la tamponul larg de 1000 km pe care teritoriul ucainian îl asigura între ei și dușmanul declarat: NATO? Pentru ce ar fi avut nevoie Rusia de război cu un stat aflat tradițional în sfera sa de influență? Stat care în istorie își dovedise de nenumărate ori atașamentul față de ea. De ce Moscova să fi atacat Ucraina exact în momentul în care conducerea ei statală, fidelă Rusiei, a refuzat oferta de prietenie a Uniunii Europene?… Să fi devenit pragmatica Rusie, brusc, masochistă? Să-și fi dorit Putin, cu tot dinadinsul, oprobiul internațional?

Întrebări inutile. Răspunsurile sunt cunoscute, doar că ele nu susțin teoria unui singur vinovat și nu convin celor care, autodeclarați apărători ai păcii și ai autodeterminării, asmut cu bățul prin gard uriașul deja nervos.

 

 

Rating 4.00 out of 5
[?]

One thought on “Ucraina. Provocări, minciuni, manipulare și întrebări inutile.

  1. Cauza tuturor razboaielor este banul .Nu degeaba se spune ca banul este ochiul dracului. Sunt grupuri de intelectuali care nu vor sa cedeze suprematia mondiala niciodata ! Acestia lucreaza neincetat pentru a fi permanent la butoane.Pentru ei nu ezista nimic mai important pe aceasta lume decat interesele lor de grup de a-si realiza ce si-au propus indiferent de consecintele suportate de milioane de oameni. Crearea celor doua sisteme economice mondiale in 1945 sistemul de dezvoltare capitalist si socialist a fost experimentul facut de aceasta grupare care hotaraste soarta omenirii.Acum dupa ce timp de aproape 50 de ani se propavaduia zi si noapte, in timp ce se alocau fonduri financiare uriase pentru distrugerea sistemului socialist, MOTOUL : ” SECOLUL XX VA FI RELIGIOS SAU NU VA FI DELOC”, inca nu au oprit motoarele actiunii si propagandei, deoarece nu si-au atins complet TELUL.Oare ce se mai pregateste in laboratoarele acestui grup care hotaraste soarta lumii? Optiunea de dezvoltare fara precedent a Chinei se pare ca le-a dejucat planurile si acum doresc o actiune de invaluire prin nordul ei trecand fireste peste Rusia.In strategia lor iau in calcul si riscul declansarii unui razboi nuclear se pare. De ce oare ce doresc? Criza dezvoltarii economice sa-i impinga catre declansarii unei crize mondiale generalizate?
    Parerea mea ca in final se va ajunge tot la masa tratativelor deoarece resursele financiare nu sunt inepuizabile atat timp cat China detine locul 1 in prezent.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*