MUŞCAŢI DIN CÂINII MAIDANEZI!
Se desfiinţează spitale. În stilul românesc, inconfundabil, irepetabil nicăieri în lume, perpetuat de guvernările succesive şi adus la perfecţiune de guvernul actual. Cu umilinţă pentru bolnavi, cu desconsiderare pentru personalul medical, pe fugă, cu muribunzii părăsiţi în saloane. Inuman!
Se desfiinţează spitale în numele unei reforme despre care ştim un singur lucru: nu mai sunt bani! Oameni mor cu zile, victime ale unor măsuri lipsite de logică şi de suflet. Pare decizia unor hoarde cuceritoare care nu vor să mai hrănească un popor prizonier în propria sa ţară. Şi îl obligă să moară. Lent, dar sigur. Prin înfometare, prin oprirea distribuţiei de medicamente, prin închiderea spitalelor, prin alungarea medicilor şi prin presiuni psihice de neimaginat. În cazul României, nu hunii sau tătarii părăsesc bolnavi în spitalele cu lacăte pe uşi tăindu-le apa şi lumina. Cei care îi condamnă sunt guvernanţii noştri. Aleşii acestui popor!
În acelaşi timp, ca în filmele pentru retardaţi, Primăria sectorului 2 al capitalei construieşte pentru maidanezii proprii un adăpost care va costa 2,5 milioane de lei. Stabilimentul pentru dulăi va include un cabinet medical ( aşa cum nu au circa 80% din comunele ţării), o sală de operaţii (aşa cum nu se găseşte în niciunul din miile de sate româneşti), un sediu administrativ, angajează medici specialişti şi îngrijitori atent selecţionaţi. Toţi câinii vor fi hrăniţi îndestulător, controlaţi medical, vaccinaţi şi deparazitaţi. Totul organizat după strictele reguli europene, cu maximă înţelegere, compasiune şi griijă faţă de sănătatea prietenului nostru patruped. Întreţinerea unui căţel internat în satbilimentul nou infiinţat va costa între 400 şi 750 de lei pe lună. Peste 2.000.000 de români nu au aceşti bani pentru traiul lor lunar! Prin comparaţie, un bătrân internat într-un azil, care îşi plăteşte, chiar şi parţial asistenţa, are alocaţi doar 577 lei pe lună pentru mâncare, cazare, îngrijire şi medicamente.
Şi câinii şi oamenii au ajuns în aceste situaţii din cauza şi cu participarea directă a guvernanţilor români. A aleşilor mei şi ai dumneavoastră!
Poate rezolvarea este simplă. Cum vedem un maidanez, să-l muşcăm! Fără milă. Atunci sensibilizată, conform tiparului aplicat acum, administraţia va construi hoteluri pentru muşcăcioşii bipezi, cabinete medicale moderne, va angaja şi nu concedia medici, va achiziţiona pe banii publici medicamente şi vaccinuri, hrănindu-i gratuit pe toţi atentatorii la ciolanele dulăilor!
P.S. Cer iertare iubitorilor de maidanezi. O fac şi în numele bolnavilor condmnaţi la moarte printr-o politică demnă de secolul XII. Ştiu că şi câinii fără stăpân au dreptul la viaţă. Dar, mă gândesc, poate ar fi bine să începem cu respectul faţă de viaţa oamenilor. Cei care, fără voia lor, se află sub aprigă stăpânire.