ÎNVRĂJBITORII
( din ciclul „pamflete amare”)
Mai rămăsese ceva. Spre surpinderea învrăjbitorilor profesionişti, undeva mai exista, încă, o relaţie concordantă. După reuşitele devenite celebre ale vrajbelor bugetari contra nebugetari, pensionari viitori contra pensionari de azi, salariaţi plătiţi puţin împotriva salariaţi plătiţi mai bine, civili contra militari, civili contra magistraţi, pensionarii între ei, părinţi împotriva profesori, elevi contra profesori, utilizatori metrou împotriva angajaţi metrou, pacienţi contra medici, sindicatele între ele, poliţiştii între ei, serviciile nesecrete împotriva serviciile secrete, serviciile secrete între ele, popor contra parlament etc etc, nu credeau că le-a scăpat vreo relaţie, vreun domeniu. Dar au descoperit ca mai rămăsese unul, copii contra părinţi. De necrezut, dar copiii continuau să-şi iubească părinţii şi vice-versa. Se impuneau măsuri urgente, hotărâte. Fiind cam în zona de responsabilitate a ministrului educaţiei, i s-a trasat lui această sarcină dificilă.
Ministrul, specialist în viteza mâinii presedintelui ţării, s-a conformat. Aşa că, prin ilustra lege a învăţământului, a găsit soluţia. Vrajba instituţionalizată copii conta părinţi devine şi ea o realitate, alăturându-se lungii liste de mai sus.
Succesul este garantat. Ca şi în cazul tuturor celelalte învrăjbeli, scopul lucrăturii este atins. Statul câştigă, restul plăteşte. A constatat domnul ministru, după îndelungă chibzuinţă, că părinţii din ţara asta îşi cam făceau de cap fără ca amărâţii de copii să poată riposta. Cum să se revanşeze bietul şcolar? Simplu, a gândit susnumitul ministru, chiuleşte de la şcoală! Un gest adolescentin firesc, veţi zice dumneavoastră. Greşit! Din acest moment a devenit infracţiune. Dar nu a chiulangiului. Va fi infracţiunea părintelui! El, nefericitul, va plăti o sumă echivalentă cu şapte salarii medii pe economie, cam cât leafa sa pe şapte luni, adică „numai” cincizeci de milioane de lei vechi. Şi uite aşa, dacă ţi-ai supărat odrasla ai încurcat-o. Două chiuluri şi te-a ruinat! Te-a învăţat minte ministrul ( doar d-aia e al “învăţământului”) să mai fi părinte în ţara asta, iubitorule de copii!
În final, „ca românul imparţial”, nu pot să nu zâmbesc pe sub mustaţă închipuindu-mi cât de repede şi cât de des va plăti vecinul meu Parpangel amenzile a câte cinci mii de lei pentru fiecare din cei şase copii ai săi, elevi care ajung la şcoală cam o zi pe săptămână.
Pe ce lume trăiţi, guvernanţi ai României? În ce ţară crezi că te afli, domnule Funeriu? Angajează un zdrahon, plătit tot din banii noştri, care să te trezească scuturându-te uşor de umăr şi să-ţi amintească suav, de două ori pe zi, că te-ai întors din mult prea lăudatele dumitale meleaguri străine. Esti aici, dom’le! În ţara unde mâna preşedintelui a depăşit viteza legală.