Ufff…!

                                                            Ufff…!

                                    (din ciclul “Pamflete amare”)

         Din nefericire, titlul nu reprezintă o înjurătură. Este un oftat. De uşurare. În sensul de uşurare sufletească şi nu o atfel de uşurare, fiziologică,  aşa cum v-aţi închipuit cei mai porniţi dintre dumneavoastră.

        Oftez în acest mod, oarecum ambiguu, interpretabil, deoarece mă simt eliberat de tensiunea în care am trăit aceste câteva zile.  Şi nopţi. Vă fac cunoscut, dacă din varii motive nu aţi aflat până acum, că pericolul a trecut.

        Numai datorită vigilenţei iubitului nostru preşedinte, a hotărârii sale de nestrămutat, interpretării corecte a situaţiei create, şi luării de către domnia sa a unor măsuri inimitabile, am trecut cu bine încă un hop. Ne-am liniştit!

        A fost anihilată lovitura de stat, arestarea preşedintelui, distrugerea fragilei noastre democraţii şi haosul în care ţara urma sa fie adâncită.

        Întreaga conspiraţie a fost atât de bine organizată încât nimănui, cu excepţia preşedintelui, nu i-ar fi trecut prin minte că semnalul declanşator al iadului pe pământ românesc ar fi putut fi  atât de subtil: arucarea pe iarbă a unei caschete poliţieneşti veche de mai bine de zece ani!

        De câtă creatoare inteligenţă a dat dovadă iubitul nostru preşedinte! Câtă pricepere politică, strategică şi câtă înţelegere a fenomenului terorist intern şi internaţional! Aproape că îmi aminteşte de plina de succes, irepetabila acţiune coordonată din înaltul fotoliul prezidenţial asupra  temutului  terorist Omar  Haissam…

         Numai domnia sa, preşedintele, prin înalta înţelegere a fenomenelor sociale, a fost în stare să observe, cu atât de adâncă devoalare, adevăruri fundamentale. Cum ar fi adevărul acesta,  că poliţiştii sunt civili, dar militari. Superb! Extaziant! Nu vă abţineţi, aplaudaţi!

        Apoi, în inegalabila sa pricepere la oameni, a acţionat. Cu un singur gest, renunţarea la protecţia poliţiei, cu doar trei cuvinte: „ Nu aveţi scăpare!”, iubitul conducător  a reuşit  să anihileze odiosul atentat şi să pedepsească exemplar pe aceea care, orbi,  nu vor să accepte viitorul luminos pe care domnul preşedinte ni-l croieşte. Având în augusta dreaptă pe domnul prim-ministru.

         În acelaşi timp sunt trist. Motivat. Deoarece, întregi coloane de moguli, cohortele de jurnalişti vânduţi şi opoziţia parşivă condusă de kaghebişti şi susţinută de mineri afirmă, într-un glas, că totul n-a fost decât un moft al prea bahicului nostru preşedinte. Că, de frică,  domnia sa aproape a făcut în prezidenţiabilii pantaloni şi că scandarea „Ieşi afară, javră ordinară!” i-ar fi readus în minte clipe dureroase din scurta sa carieră de vaporean. Pentru că, spun unii, javră ar fi fost şi pe atunci. Incalificabil!

         Cum să nu te umpli de tristeţe!

         Se mai aude că, iubitorul de ţară preşedinte nu a vrut decât, prin ameninţări,  gesturi politice şi pecuniare aberante, demne de un dictator, să descurajeze viitoarele demonstraţii ale poliţiştilor. Că ar fi dorit să dea un exemplu şi pentru eventualitatea unor demonstraţii ale cadrelor militare. Ale militarilor activi care abia mai rabdă să stea în cazărmi minţiţi, umiliţi, dezonoraţi şi înfometaţi. Ale militarilor în rezervă şi retragere călcaţi în picioare, terfeliţi şi obligaţi sa-şi ceară singuri condamnarea la înfometare.

         Cum să crezi asemenea inepţii?

         Cetăţenii sunt urmăriţi, interceptaţi, fotografiaţi, videofilmaţi, atenţionaţi prin anonime, stresaţi prin ameninţări?  O fi. Dar este numai şi numai în interesul lor. Ca să nu greşească cumva!

         Domnişoara Roberta numără greşit şi fură pe faţă banii a cinci miloane de pensionari?  Evident. Însă cu cele mai nobile intenţii. Tot în numele cetăţeanului. Pentru ca Ţara să  primească banii de la FMI.  Nouă sute de milioane, din cele douăzeci de miliarde pe care iubitul preşedinte i-a împrumutat, pe buzunarul românului, fără să-i ceară voie, tot spre binele cetăţeanului. Bani, fără de care, murim de foame şi de sete ca oameni crizaţi ce ne aflăm. Cum am putea-o condamna, pe superba încă domnişoară, pentru o aşa faptă? 

        Poate ar fi o problemă. Minoră. Banii aceştia, după ce vin, nu se mai văd.  În nici un fel. Nici în pensii, nici în salarii, nici în investiţii, nici în economie. Nicăieri! Suntem însă liniştiţi. Împrumutul este, indiscutabil, centura noastră de salvare. Aşa cum ne-a asigurat scumpul nostru preşedinte.

       Eu îl cred!

        Şi afirm, încă odată, din străfundul rărunchilor: „Ufff…!”  Din păcate, nu-i o înjurătură.

        Doar un oftat. Azi, de ziua internaţională a celor vârstnici. Cu mulţumirea că am apucat-o în 2010 şi speranţa, pentru generaţia mea, că cei mai norocoşi dintre noi se vor auzi şi anul viitor. În ciuda  elaboratului program prezidenţialo-guvernamental de restructurare spre bunăstare a României.

Rating 3.00 out of 5
[?]

3 thoughts on “Ufff…!

  1. Toata argumentatia prezidentiala se invarte in jurul respectului fata de insemnele nationale!

    Ciudat mi se pare faptul ca Sala Unirii de la Palatul Cotroceni are un covor pe care apare stema Romaniei …

    Oare cum procedeaza onorabilul presedinte Traian Basescu in sala Unirii de la Cotroceni?

    Eu sunt convins ca le ocoleste, cu siguranta domnul Traian respecta stema Romaniei!

  2. Pax Baseasca

    Suparat este chiombila si e tare-ngrijorat
    Babele si un mos gures au pus-o de-un atentat.
    Toata presa cea pupina i-a sarit in ajutor,
    Manioasa ea condamna conjuratii din popor,

    Ce c-o carja si-o ocara vor sa dea o lovitura
    Pe chiombila de pe tronu-i jos sa-l dea c-o palitura.
    Mai nou politistii, neica, au pus-o de-un puci armat
    C-un chipiu si cinci chistoale, vor pe voda daramat.

    Drept urmare sfatu’ tarii, chiombu-n grab-a adunat.
    Si-o ancheta ca la carte cu glas aspru-a ordonat,
    Vinovatii sa-i gaseasca pentru asta fapta rea
    Si c-o cizma-n cur afara, de-indata sa ii dea.

    Nou ministru la interne, o paiata de doi bani,
    Isi tine subordonatii, drept o gasca de golani.
    Hotii, sutii si smenarii au trecut in plan secund,
    Noua tinta-s politistii contestandu-l pe bolund.

    Sa-l sustina pe chiombila un cotoi sare la cearta
    Pe moguli el ii ataca si-i acuza c-ar vrea japca
    Croita pe presedinte si facuta-n cardasie
    Cu alti doi mahari politici, asta da ticalosie!

    Boc cel mic si far-de minte vine din urma zburdalnic
    Si-mpreuna cu Udroaica se dezlantuie navalnic
    Vrand pulimea s-o prosteasca c-un scenariu comunist
    Cum ca presa parsivita il vrea jos pe securist.

    Numai ca precum urcioru’ spart de-atata folosit
    Tot asa si gogonata repetata nesfarsit
    Nu mai prinde la multimea ce azi e cu buza fripta
    Dupa ce-l vota pe voda, ce i-a arvunit de-o cripta.

    Pax Baseasca vrea in tara, chiombu’ pus pe dictatura
    Nu vrea strigate la poarta, nici proteste-n batatura.
    Vrea in schimb ca boborenii sa comita-un fratricid
    Corolar care confirma al natiunii genocid.

  3. Din fericire şi onorabilul nostru preşedinte face parte din categoria persoanelor vârstnice. Din păcate, deşi ceasul biologic ne spune că a trecut de azimutul vieţii,
    în plan mental nu a ajuns la acea înţelepciune aşteptată pentru asemenea vârstă. Fie mai are de acumulat ceva experienţă pentru a corela planul mental cu cel biologic fie deja a trecut de această etapă şi, cum se spune în popor, a dat în mintea copiilor.
    Cum se pare că nu va mai ajunge la final de mandat prezidenţial, nu mogulii şi nici poliţiştii vor fi cei îl vor da jos de la cârma ţării ci aceleaşi mase care l-au ales, propun ca în situaţia în care se va anula Legea nr. 329/2009, ce interzice cumulul pensiei cu salariu, să fie numit şeful muzeului Marinei din Constanţa. In felul acesta se va întoarce la prima sa dragoste şi va avea iar Flota Română la dispoziţie. Ar fi indicat să-l aibă alături şi pe Sncho Panza ( Amiralul Marin ) care să răspundă de ştersul prafului de pe flota Militară Română.

Leave a Reply to john Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*