Washington DC, miercuri 6 ianuarie 2021. Întreaga lume privește uimită cum mulțimea dezlănțuită șterge pe jos cu imaginea de țară a celei mai adevărate democrații. Imagine atât de dragă americanilor. Clădirea Capitoliului, templul democrației americane, este invadată de oameni furioși. Sunt sparte geamurile, sunt dărâmate ușile, sunt atacate forțele de ordine, pe coridoare răsună împușcături, se strigă, se urlă, se vandalizează. Apar primii răniți. Patru persoane sunt ucise și sângele lor îmbibă covoarele groase din edificiul emblemă pentru democrația Americană.

Cine sunt acești răzvrătiți?

Sunt oamenii lui Trump! vor striga democrații. În același timp, există dubii serioase că lângă Capitoliu, agitând steaguri, scandând lozinci și atacând forțele de poliție se aflau numai susținători fanatici ai președintelui încă în funcție, Donald Trump. În mulțimea furioasă au fost recunoscuți numeroși activiști ai democraților precum și persoane participante la demonstrațiile violente ale mișcării Black Lives Matter, mișcare cunoscută ca fiind ostilă administrației Trump.

În același timp, analiza filmărilor de la fața locului ridică serioase dubii asupra determinării forțelor de ordine în a bloca intrarea protestatarilor în clădirea Capitoliului. Se observă clar cum poliția demontează gardurile de protecție pentru a permite mulțimii să înainteze. Sunt filmați polițiști care se retrag fără a fi forțați de masele turbulente, ca și cum le-ar invita să pășească în zona pe care trebuia s-o protejeze.

Șeful pazei Capitoliului și-a înaintat mai târziu demisia. Dar acest gest nu explică reacția mai mult decât îngăduitoare a subordonaților săi, dovedită de fotografii și filmări. Pe baza acestor dovezi au apărut speculații de tot felul, inclusiv teoria conform căreia întreaga acțiune ar fi fost pusă la punct de adepții președintelui ales Joe Biden cu scopul de a-l incrimina și mai mult pe încăpățânatul Trump. Numai în acest mod (așa cum s-a și întâmplat) se putea declanșa acțiunea amplă de demitere a președintelui pe baza Amendamentului 25 din Constituție. Amendament care permite demiterea președintelui în funcție atunci când se constată că este incapabil să-și îndeplinească atribuțiile dar refuză să renunțe la putere.

Aflat încă în funcție, bucurându-se de toate prerogativele constituționale ale președintelui până la data de 20 ianuarie 2021, ziua învestirii noului președinte, Donald Trump mai poate lua măsuri care să-i încurce pe democrați. De aici, se pare, dorința celor ce-i vor urma ca el să fie înlăturat cât mai rapid. Fără precedent, conturile Facebook și Instagram ale președintelui în funcție au fost blocate!

Pentru cine reprezintă o așa de mare amenințare un președinte care, oricum, peste câteva zile va trebui să părăsească puterea?

Joe Biden: ”Nu ne reprezintă, este dezordine, este haos și trebuie să se termine”

Confruntat cu ceea se întâmplă în clădirea Capitoliului, uimit, plin de indignare, președintele ales Joe Biden exclamă: ” Un asalt asupra Capitolului, a oamenilor care ne reprezintă, asupra oamenilor din serviciul public, un asalt la statul de drept, la regulile democratice ale Americii. Scenele nu reflectă adevărata Americă, nu ne reprezintă, este dezordine, e haos și trebuie să se termine, acum! (…) Acestea nu sunt proteste, este insurecție. Lumea se uită la noi. Trebuie să restaurăm democrația.”

Consecințele pe plan internațional sunt dezastruoase. Mitul democrației americane este dărâmat, la îndemnul și cu susținerea partidelor politice aflate în disputa pentru putere, de chiar cetățenii americani. Nimeni altcineva n-ar fi putut s-o facă mai temeinic.

Ne aflăm în fața unui act imprevizibil?

Pentru orice analist obiectiv, ceea ce s-a întâmplat acum era previzibil. Și dacă ar trebui indicat un vinovat, ambele partide politice dominante par a avea aceeași cotă de contribuție la ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă încă în SUA. A trecut mai mult de jumătate de an de când America este scindată. Cele două mari forțe politice, în lupta oarbă pentru putere, au rupt în două America fără să anticipeze consecințele pe termen lung. Sau fără să le pese. Au fost încurajate ca niciodată înainte, numai fiindcă convenea politicii de moment a uneia sau alteia dintre părți, mișcări revendicative de o rară violență. În paralel, a fost alimentat un conflict rasial care a accentuat și mai mult tensiunile sociale deja existente. Alimentate propagandistic și financiar de fracțiuni interesate în atacarea pe orice cale a adversarilor politici, brutalitățile s-au revărsat în stradă. Acuzații, uneori aberante, au dus la încercarea de a scoate din istorie a unor personalități emblematice ale societății americane. Au fost dărâmate statui. Au fost scoase de pe rafturile bibliotecilor și arse în stradă  cărți ale unor mari scriitori. Au fost devastate instituții private sau ale statului. Mișcările revendicative violente s-au răspândit cu iuțeală în toate statele americane și părea că nimănui nu-i pasă. Nicio minte lucidă din stufoasa administrație americană nu a intuit pericolul. Sau, dacă l-a prevăzut, s-a încercat direcționarea urii numai înspre adversarul politic. Nu a fost luată nicio măsură pentru evitarea răbufnirilor de ură, previzibile și pentru cel mai neînzestrat analist, care urmau să marcheze în mod dezagreabil întreaga istorie a Americii.

Îngrijorări și persiflări

Prietenii Americii sunt îngrijorați: “Scene rușinoase în Congresul SUA. SUA sunt apărătoarea democrației din întreaga lume” (Boris Johnson);  „Trump și susținătorii săi ar trebui să accepte în cele din urmă decizia alegătorilor americani și să nu mai calce democrația” (Heiko Maas, ministrul german de externe);  „Scene șocante în Washington D.C. Rezultatul acestor alegeri democratice trebuie respectat” (Jens Stoltenberg, secretar general NATO); “Scene profund tulburătoare de la Capitoliul SUA în această noapte. Voturile democratice trebuie respectate. Suntem siguri că SUA se vor asigura că regulile democraţiei sunt protejate” ( David Sassoli, Președintele Parlamentului European); „Violența de la Capitol Hill din Washington DC este îngrijorătoare și inacceptabilă. Avem încredere în democrația SUA, care ar trebui să rămână un model mondial, și ne exprimăm încrederea că situația va deescalada în curând pentru a permite reluarea certificării voturilor electorale”( ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu)

Adversarii și-au exprimat și ei reacțiile:  „Statele Unite nu vor mai putea niciodată să spună lumii că suntem liderii democrației”(Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministarului de Externe al Federației Ruse); ”Violențe în stil Maidan”(Primul adjunct al ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitry Polyansky)

O mișcare de o asemenea amploare nu apare brusc și nu se stinge de la sine

Așa cum lumea nu va mai fi la fel după pandemia noului coronavirus, tot așa America nu va mai fi aceeași după evenimentele nefericite din aceste zile. Umbra acestora va acoperi pentru o lungă perioadă imaginea celui mai democratic stat al lumii iar reacțiile oficialilor administrației față de încălcările drepturilor omului din statele cu tendințe totalitare vor fi contrate încă multă vreme cu exemplul Americii din ianuarie 2021. 

Intrarea în drepturi, peste două săptămâni, a noii Administrații va fi și ea marcată de aceste evenimente sângeroase.

Deocamdată este stare de asediu la Washington. Întreaga situație este prea fierbinte pentru a se putea extrage concluzii fără riscul de a greși. Conflictul, interpretat de unii ca o încercare de lovitură de stat, de alții ca o imensă înscenare, nu va rămâne fără urmări. Ne putem aștepta la noi evenimente dure. O mișcare populară de o asemenea amploare nu apare brusc și nu se stinge dintr-o dată.

Deasupra acuzațiilor de tot felul, a mașinațiunilor politice de moment, a tulburărilor sociale cele mai violente din ultima sută de ani, plutește, ca un nor impenetrabil încă, întrebarea fără răspuns care pare a fi determinat întreaga situație: Au fost sau nu furate alegerile prezidențiale din anul 2020 în țara socotită a fi  cea mai democratică din lume?

————————————————————————————————————-

Surse: