Ce mai faci tu, Armată Română?

Ziua ArmateiSe apropie Ziua Armatei. 25 Octombrie vine cu tenacitatea de neoprit a  timpului. Prin urmare, zic eu,  este vremea să întrebăm: Ce mai faci tu, Armată Română?

Ne răspunde, indirect, prea proaspătul ministru al apărării. Ne răspunde fără să vrea şi fără a şti c-o face, semnând la început de octombrie Ordinul M124/04.10.2017.

Ce este M 124/2017?  Este Ordinul prin care ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii aruncaţi mai ieri la gunoi ca „excedent de efectiv”, ca „balast inutil” în plutirea noastră glorioasă spre NATO,  pot fi rechemaţi în cazărmi. Reactivaţi! Este Ordinul prin care, în mod explicit, ni se spune că Armata nu se simte deloc bine.  Că este foarte bolnavă.  Întrebaţi, şi orice doctor de Armate din lumea asta vă va spune că Armata României trebuie cuplată la aparatele de resuscitare, că în ultimele şapte decenii aceast vital organ al statului  nu s-a simţit niciodată mai rău. Este Ordinul prin care se recunoşte că s-a ajuns la limită! Armata Română a rămas fără tehnică de luptă, este în căutare de armament la mâna a doua şi (culmea!) nu mai are nici măcar militari. Armata noastră şi-a pierdut viitorul iar prezentul este torpilat tâlhăreşte de politicieni idioţi, iresponsabili sau pur şi simplu trădători de neam, de tot felul de olguţe ori werneri ridicaţi în poziţii cheie de imensul val infect al dregadării sociale româneşti.

Ne mai răspunde la întrebare, vizibil şi intens mediatizat, chiar modul în care dumneaei, Armata, îşi serbează ziua. Vă gândiţi probabil la o demonstraţie de forţă, la o defilare fulminantă cu tehnica de ultimă oră intrată în înzestrare, la miile de militari căliţi prin antrenamente profesionale care mărşăluiesc cadenţat în văzul întregii lumi… Răzgândiţi-vă! Cu totul altceva face Armata Română! Precum o trupă rock în declin, Armata doreşte a se face cunoscută organizând şi susţinând  spectacole muzicale. Unde?  În supermarket (vezi poza!). Adică, băieţi şi fete echipaţi cu epoleţi şi eghileţi se mişcă ritmic printre produsele de larg consum pe muzica de fanfară şi mânuiesc iscusit, în stil americănesc, puşcoace din secolul trecut. Undeva, în fundal, nelipsitele majorete americanizate şi ele, semiîmbrăcate, îşi mişă funduleţele împodobite cu funduliţe roz pe ritmul grav al tubei mari. Desigur, ca un simbol al prieteniei de nezdruncinat cu armata de peste ocean, pe patul fiecărei bătrâne arme este lipit, decorativ şi la vedere, steagul României. Tot în cinstea Zilei sale, Armata a adus aici, în plin moll, expozitii cu armamentul din dotare. Spre exemplu, în speranţa că va relansa exportul de produse militare, lângă un stand cu desuuri franţuzeşti (doar suntem parteneri de alianţă!) o tânără şi drăguţă cadetă prezintă cu lux de amănunte amatorilor de shopping rătăciţi prin magazin vesta antiglonţ pentru femei. Producţie românească 100%!

Ce mai faci tu, Armată Română? O întrebare la care, internată la reanimare, Armata ar vrea să răspundă ridicându-şi din când în când masca de oxigen de pe faţă, preocupată (din bună creştere) să nu deranjeze cu cotul numeroasele perfuzoare din imediata vecinătatea tărgii de suferinţă. Un perfuzor injectează cu întreruperi bugetul de 2% din PIB.  Doar că, inutil. Fluxul financiar nu ajunge la ea. O drenă plasată discret conduce banii spre destinaţii transoceanice.  Un alt perfuzor picură timid un ceva ce nu se vede dintr-un recipient vopsit strident în roşu. Pe etichetă scrie: “Sporuri la soldă”. Cel de al treilea, mai periculos ca o ciupercă otrăvitoare, manevrat de mărunţica infirmieră Olguţa, umflă vena cu blocările de pensii în amestec cu injuriile suburbane adresate public militarilor de toate categoriile. În jurul tărgii, pe post de brancadieri amatori, cei trei miniştri schimbaţi doar în 2017 se străduiesc să n-o lase să vorbească îndesându-i masca pe figură şi balansând periculos dispozitivul sanitar.

Ce mai faci tu, Armată Română?  Dacă ar mai avea puterea neceară rostirii câtorva cuvinte şi i-ar reveni pierdutul curaj de riposta, ea ar da un răspuns simplu şi direct: „Voi nu vedeţi, impotenţilor? Sunteţi orbi? Mor! Mi se sapă deja groapa la Cimitirul Ghencea. Militar… încă.

LA MULŢI ANI DE ZIUA TA, FOSTĂ ARMATĂ  A ROMÂNIEI!

 

 

Rating 4.50 out of 5
[?]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*