Cuvinte vechi potrivite azi

 

 

Răsfoiesc uneori fişele adunate, dezordonat, în decursul zecilor de ore petrecute printre filele cărţilor. Mi s-a întâmplat şi în aceste zile. Am întâlnit gânduri ale celor de dinaintea noastră care se potrivesc incredibil cu gândurile celor de azi. Şi am recunoscut situaţii morale, politice, economice ori pur şi simplu omeneşti, similare cu cele contemporane. Stare de fapt cu care, asemenea nouă, premergătorii noştri s-au confruntat.

Iată, adunate pe filele îngălbenite, cuvintele unui tânăr politician extrem de controversat plecat dintre vii, în mod tragic, la sfârşit de noiembrie 1938:

 “Sub domnia cuvântătorilor partidelor, Românul de pretutindeni a sărăcit şi a îngenuncheat în faţa străinului pripăşit de curând. Rosturile mari ale Patriei sunt părăsite. Lumea noastră politicianizată nu mai vede în faţă decât interesul partidului, pentru a cărui biruinţă sacrifică, în fiecare zi şi ceas de ceas, însuşi viitorul nostru ca neam”

“Comerţul românesc, lipsit de protecţie, îngenunchează în lupte neegale cu străinul. În cadrele armatei noastre pătrunde tot mai adânc şi tot mai sus germenul dizolvant şi corupător de conştiinţe. Ţăranul român îşi vinde produsul sub preţul de cost. Misiţii s-au înmulţit şi ne inundă. Cafenelele sunt pline de cămătari şi samsari. Ei se înmulţesc în dauna celor care muncesc. Poporul este spoliat. Românul, înglodat în datorii, a ajuns rob. Ţara, împărţită în partide se dărâmă sub ochii noştri. Conducerea partidelor nu are nici un pic de direcţie naţionalistă, de oblăduire şi încurajare a elementului românesc, care ţine de multe secole pe umerii săi viaţa ţării. Pe deasupra milioanelor de gospodării care se distrug, deasupra milioanelor de suflete sărace care plâng, se înalţă batjocoritor palatul tâlhăresc al jefuitorului de Ţară. Cine este acesta? Este trădătorul de Neam şi de Ţară, este omul de afaceri profitor, care te-a luat în arendă, iar tu ai căzut în stăpânirea lui cu Ţara pe care ai creat-o”

 “O minciună sunt toate programele noi şi sistemele sociale fastuos etalate poporului dacă în spatele lor rânjeşte acelaşi suflet de tâlhari, aceeaşi lipsă de conştiinţă întru îndeplinirea datoriei, acelaşi duh de trădare faţă de tot ce-i românesc, acelaşi desfrâu, aceeaşi faptă de risipă şi de lux. Bacşişul, mita şi hoţia au desfiinţat sănatatea morală a naţiunii româneStrăinii ne-au copleşit

Nu-i aşa că nu l-aţi recunoscut? Oricât ar părea de ciudat şi oricât de mult ar semăna ceea ce spune el cu ceea ce se întâmplă sub ochii noştri, cel care a rostit frazele de mai sus este… Corneliu Zelea Codreanu.

 Intrat în lumea celor fără de durere tot în mod tragic, în acelaşi sinistru loc cu C.Z.Codreanu, opt ani şi jumătate mai târziu, Ion Antonescu, Mareşalul, la fel de hulit şi controversat apoi ca mai tânărul Căpitan, scria cu referire la politicieni şi la poporul aflat sub talpa pantofilor lor:

“Aşa se face că, în loc ca reformele sociale să însemne începutul unei ere a renaşterii naţionale, ele au fost folosite de guverne şi partide numai pentru a crea o pătură superioară artificială. Patriotul, omul elitei şi al cinstei, a fost înlocuit în viaţa publică prin demagogi superficiali şi înşelători. Ne-am frânt puterea, ne-am slăbit cugetul şi ne-am sleit minţile în lupte fratricide pentru ideologii, în desbinări stupide, în bârfeli odioase, în vrajbe dureroase şi în apucături neomenoase. De aceea, ştiu că tu, sătean trudit n-ai plug şi n-ai haine; că fierul plugului e scump pentru punga ta goală şi bumbacul nu-ţi ajunge ca să-ţi îmbraci copiii, că pământul ţi-a rodit puţin şi gurile casei tale sunt multe. Ştiu că tu meşteşugar chinuit nu-ţi poţi îndestula nevoile cu greul muncii tale; că râvneşti să nu-ţi mai vezi copiii ofiliţi şi săţi vezi fruntea despovărată de griji şi sărăcie. Ştiu că tu, bogatule, eşti turburat fiindcă ai voi pace şi linişte, pentru ca să ai siguranţa bunurilor tale şi mulţumirea averii pentru urmaşii tăi1Şi tu, cărturarule, care ai tăcut ieri şi taci şi astăzi, ştiu că aştepţi ceasul când Ţara să-ţi cinstească mintea, Neamul să-ţi preţuiască sufletul şi Statul să-şi întemeieze soarta pe rostul tău de cârmaci al cugetelor şi să nu te umilească izgonindu-te de la luptă sau trudindu-ţi vieaţa în umilirea sărăciei.”

Cuvinte vechi adevărate azi.

Îţi vine să crezi că, în ciuda anilor trecuţi, a aproape secolului prăvălit peste acest popor, el îşi repetă greşelile cu insistenţa şi inconştienţa unei entităţi blestemate a se învârti veşnic pe obada celeiaşi roţi, niciodată schimbate.

Rating 4.00 out of 5
[?]

One thought on “Cuvinte vechi potrivite azi

  1. Istoria se repetă,așa spuneau bătrânii.Tot de la ei știm și “Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,să vrem noi sânge, nu pământ”.Că-i mare bai.

Leave a Reply to Nicu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*