GENOCID (Studiu de caz, Romania)

                                                                                                     GENOCID

                                                                                     (Studiu de caz,România)

            Un prieten vechi scria ieri un articol interesant pe site-ul său  (http://www.altfel.info/observator/769-genocizii.html )  despre genocid şi despre cum se numesc cei care determină voluntar un asemenea act criminal. Ca trăitor în  România de azi, el constata pe bună dreptate că am fi prima naţiune care a dat umanităţii doi „genocizi”. Pe timp de pace. Şi de democraţie în plin avânt.

            Cu ajutorul dumneavoastră, cunoscuti ai mei, prieteni sau necunoscuţi rătăciţi, întâmplător ori nu, pe blogul subsemnatului, aş dori să lămurim acest aspect. Dacă ceea ce se întâmplă azi în România, prin măsurile absurde şi criminale (opinie personală, nu este obligatoriu să fiţi de acord) luate de guvern se poate numi ori nu, genocid. Mai mult, dacă cei vinovaţi, ipotetic vinovaţi până la demonstrarea faptei, ar trebui să fie condamnaţi conform legilor internaţionale. Imediat. Indiferent de pozitia lor în stat.

            De unde să pornim? Simplu, de la legislaţia internaţională. Veche şi neschimbată de 62 de ani. De la Rezoluţia 260A (III) din 9 decembrie 1948 a Adunării generale a ONU, cunoscută sub denumirea de „Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimelei de genocid”. Este un document scurt ( trei pagini), extrem de explicit, uşor de înţeles chiar de nespecialişti.  Voi prezenta aici doar primele patru articole, care cred că sunt suficiente şi clare pentru scopul propus. Pentru cei interesaţi, restul convenţiei, până la articolul XIX, o puteţi găsi la http://irdo.ro/file.php?fisiere_id=89&inline=

CONVENŢIA PENTRU PREVENIREA ŞI REPRIMAREA CRIMEI DE

GENOCID*

Părţile contractante,

Considerând că Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin

Rezoluţia sa 96 (I) din 11 decembrie 1946, a declarat că genocidul este o crimă la

adresa dreptului ginţilor, în contradicţie cu spiritul şi scopurile Naţiunilor Unite şi pe

care lumea civilizată îl condamnă,

Recunoscând că în toate perioadele istoriei genocidul a produs mari pierderi

umanităţii,

Convinse că pentru a elibera umanitatea de un flagel atât de odios cooperarea

internaţională este necesară,

Hotărăsc cele ce urmează:

ARTICOLUL I

Părţile contractante, confirmând că genocidul, comis atât în timp de pace cât şi

în timp de război, este o crimă de drept internaţional se angajează să-l prevină şi să-l

pedepsească.

ARTICOLUL II

În prezenta Convenţie, genocidul se referă la oricare dintre actele de mai jos,

comise cu intenţia de a distruge, în totalitate sau numai în parte, un grup naţional,

etnic, rasial sau religios, cum ar fi:

a) omorârea membrilor unui grup;

b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mentale a membrilor unui grup;

c) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care antrenează

distrugerea fizică totală sau parţială;

d) măsuri care vizează scăderea natalităţii în sensul grupului;

e) transferarea forţată a copiilor dintr-un grup într-altul.

ARTICOLUL III

Vor fi pedepsite următoarele acte:

a) genocidul;

b) înţelegerea în vederea comiterii genocidului;

c) incitarea directă şi publică la comiterea unui genocid;

d) tentativa de genocid;

e) complicitatea la genocid;

ARTICOLUL IV

Persoanele care au comis genocid sau unul dintre actele enumerate la art. III

vor fi pedepsite indiferent că sunt conducători, funcţionari sau particulari.

* Adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 260A

(III) din 9 decembrie 1948. Intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951, conform dispoziţiilor art. XIII.

România a aderat la Convenţie la 2 noiembrie 1950 prin Decretul nr. 236, publicat în „Buletinul

Oficial al României“, partea I, nr. 110 din 2 decembrie 1950.

            Aţi citit? Ce părere aveţi de art.II pct (b),(c),(d)? Dar de art III pct(b), (c) şi chiar (d)? 

Să ne gândim la situaţia pensionarilor aflaţi la limita posibilităţii de a supravieţui şi cărora li se ia încă 15% din venituri. Şi sunt patru-cinci milioane de oameni! La bugetari,  toţi cei care, având deja un salariu de mizerie,  se văd acum cu drepturile salariale aproape înjumătăţite. Pentru că, cei 25% sunt numai o parte a reducerilor veniturilor ce li se cuvin. Şi numărul lor depăşeşte cifra de un milion! La şomerii care trăiesc de azi pe mâine, dintr-un “ajutor” ridicol şi cărora li se va mai lua o bună parte. Milioane şi ei! Să ne gândim la starea jalnică în care guvernanţii au adus sistemul sanitar. La desfiinţarea a sute de spitale.  La limitarea drastică a accesului la medicamente şi la asistenţă medicală pentru milioane de români. La ce se întâmplă în maternităţi şi la sistarea intenţionată a vaccinării noi- născuţilor împotriva bolilor celor mai groaznice, care au făcut milioane de victime. Cetăţeni ai ţării sunt condamnaţi nu numai la infometare, dar şi la moarte programată prin “supunerea intenţionată la condiţii de existenţă care antrenează distrugerea fizică totală sau parţială”(art II, pct(c)) Sunt condamnaţi la îmbolnăvire sute de mii de prunci!

Să ne gândim la ce se va întâmpla la iarnă, când subvenţiile la încălzire vor dispărea, când milioane de români vor tremura în case şi se vor îmbolnăvi din cauza frigului. Revenim, implacabil, la art. II, pct (c).

Nu eu sunt îndreptăţit să dau verdicte. Pun doar faptele şi legea în faţa minţii dumneavoastră. Vă las să judecaţi singuri. Să luaţi în calcul toate aspectele, toate privaţiunile la care, de o perioadă de timp, suntem supuşi. În mod inexplicabil şi iraţional. La aspectele care există şi pe care nu le-am mai enumerat. Ca să nu umplu zeci de pagini. Şi să priviţi LEGEA. Care există şi suntem semnatari ai ei.

Încercaţi acest studiu de caz.

Comparaţi faptele de azi  cu motivele pentru care Ceauşescu a fost condamnat şi împuşcat imediat după sentinţă. Cu situaţia ţării de atunci şi de acum. Nu spun că atunci era mai bine sau mai rău. Nu susţin nici că  s-a procedat corect  sau nu cu soţii Ceauşescu.. Vă cer numai o comparaţie. Pe care s-o faceţi dumneavoastră, analizând realităţile, în cadrul acestui studiu de caz.

Concluziile vă aparţin. La ce vă folosesc ele, vă priveşte.

Propunându-vă studiul de caz de mai sus, mi-am permis să sper că vom pricepe  că avem drepturi care trebuiesc respectate. Şi vom înţelege că,  decât legaţi la ochi şi târâţi în mizerie, mai bine cu ochii deschişi şi conştienţi de implicaţiile faptelor  conducătorilor noştri.  Pe care să le judecăm în cunoştinţă de cauză. Şi ei să ştie că noi, cei mulţi, ştim!

Rating 3.00 out of 5
[?]

One thought on “GENOCID (Studiu de caz, Romania)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*