ROMANIA, COD PORTOCALIU!

ROMANIA, COD PORTOCALIU!
(din ciclul “pamflete amare”)

România este în criză. O criză faţă de care criza mondială pare un moft. Criza din România nu este importată. Este de sorginte autohtonă, determinată de banda de impostori care a ajuns prin fraudă la conducerea ţării, trăgându-se unul pe altul. Este criza portocalie! Pregătită de dezastrul trandafiriu şi de guvernarea galben-bleu.
O adunătură de nulităţi, hrăpăreţi şi neruşinaţi, are acces nelimitat la banii noştri. Un Alibaba şi patruzeci de hoţi, amicii ai săi, jefuiesc bugetul ţării. Ei fură. Ei nu ştiu altceva. Fură, cu acte. Fură, schimbând legi. Fură, tăind salarii şi pensii. Fură, luând banii de la patul bolnavului şi doctoria de la gura muribundului. Fură banii pentru laptele copiilor. Fură, vânzând tot ce mai funcţionează în ţara şi tot ce a mai rămas din bogăţiile solului şi subsolului. Fură, contrafăcând voturi în parlament. Fură din soldele militarilor aflaţi în ţară. Fură din drepturile soldaţilor care, trimişi de ei, îşi varsă sângele în Afganistan, ori pe alte meleaguri. Fură din pâinea amară a ţăranului şi din legume grădinarului. Fură din căruciorul invalidului. Fură de la poliţişti, de la magistraţi, de la aviatori, de la transportatori. Fură de la mame şi de la bunici…
Se practică intimidarea. Milioane de oameni sunt timoraţi. Frica a pătruns peste tot. În cancelariile profesorilor. În cabinetele medicilor. Pe câmpul de instrucţie al soldatului. La masa judecătorului. Pe culoarele penitenciarelor. Frica pluteşte deasupra caschetelor poliţiştilor. Este prezentă în birourile bugetarilor. În cuşeta ceferistului şi la pupitrul mecanicilor de locomotivă. Frica se simte aproape în fiecare casă.Se fabrică procese, se calomniază, se arestează fără motiv, dincolo de lege. Frica a devenit starea de fapt a naţiunii.
Minciuna este ridicată la rangul de politică de stat. Minte preşedintele. Minte premierul. Mint miniştrii. Mint politicienii de la putere. Mint politicienii din opoziţie. Se minte în comisiile şi comiţiile statului. Se minte în parlament. Până şi Curtea Constituţională minte. Se minte oficial. Se minte neoficial. Mint sidicaliştii. Mint primarii şi prefecţii. Cine nu minte, subminează politica statului. Trădează partidul, trădează guvernul. Este înlăturat din viaţa publică.
Nu funcţionează nimic. Cu salariile înjumătăţite, administraţia este blocată într-o aşteptatare fără sfârşit. Micii întreprinzători sunt încremeniţi de duritatea şi absurditatea taxelor. Marea îndustrie a devenit o amintire. Ce mai rezistă din ea lucrează în gol, fiind căpuşată până la sânge de firme de partid. Mica industrie este sufocată prin măsuri absurde care încurajează importurile ce aduc profituri imense dirijate clientelar.
În economia subterană banii negri zburdă, fiind prezenţi în aproape toate domeniile. Evaziunea fiscală, încurajată politic prin scutiri de impozite cu caracter clientelar şi prin anulări de datorii astronomice, atinge dimensiuni comparabile cu jumătatea produsului intern brut al ţării.
Efectele acestei realităţi sunt suportate de cetăţean. Lui i se înrăutăţeşte viaţa. Lui i se scurtează zilele ce le mai are de trăit. Toate certitudinile sale au fost spulberate. Cetăţeanul nu mai are repere. Nu mai are pe ce să se sprijine pentru a lua hotărâri în legătură cu viaţa sa. Sensurile fireşti ale societăţii au fost răvăşite. Până şi speranţa a dispărut.
Cetăţeanul, în loc să acţioneze, să-şi ceară drepturile, să protesteze şi să măture bătătura de gunoaie, tace. Poate de frică. Poate din comoditate. Sau pur şi simplu dintr-o absurdă credinţă în providenţă. Şi tăcerea cetăţeanului, indiferenţa sa, reprezintă cel mai gravă primejdie pentru ţară. Urmare a acestui comportament iraţional, viitorul nostru a devenit şi mai incert şi mai subru.
Nu-mi rămâne decât să constat: România este în pericol. Este cod portocaliu!

Rating 3.00 out of 5
[?]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*