GUVERNUL CU BOCCELUŢĂ (din ciclul “pamflete amare”)

 

                                                                        GUVERNUL CU  BOCCELUŢĂ

                                                                        (din ciclul”pamflete amare”)

            Nu ştiu de unde a venit propunerea dar imediat toţi miniştrii au căzut de acord. Guvernul trebuie să fie mai  aproape de popor!  Românii trebuie să-i simtă căldura…

          După cum bine ştiţi, în accepţiunea guvernamentală oficială, a fi în mijlocul poporului înseamnă a ieşi din capitală. Cu cât eşti mai departe de Bucureşti, cu atât vei fi mai aproape de norod. Bine-bine, dar unde?  S-a tras la sorţi şi norocul a căzut pe Moldova. Prima şedinţă de guvern extra Piaţa Victoriei va fi la Iaşi. O nouă hotărâre a guvernului, un nou pas pentru bunăstarea ţării.

           Numai că, o plecare implică şi unele pregătiri omeneşti. Mai umblă omul, dar îşi  ia şi una-alta în traistă. Odată ce cabinetul a ajuns la această concluzie,  au apărut o serie de neînţelegeri. Fireşti într-o şedinţă de guvern serioasă. Trebuia discutat ce denumire oficială să i se dea numitei traiste. S-o lase aşa, simplu, traistă, nu se cădea. Prea ducea cu gândul la sărăcie…vă amintiţi zicala cu traista-n băţ! Apoi, realitatea momentului demonstra că substantivele  ministru şi sărăcie se excludeau.

           O doamnă ministru blondă a propus să-i spună „gentuţă”, fără a preciza brendul, că s-ar fi făcut reclamă.  Un domn serios, posesor al portofoliului transporturilor, a insistat că problema este de domeniul său ( doar guvernul se muta provizoriu) şi a propus denumirea clasică, „geamantan”. Ministrul mai tinerel, venit de curând din Japonia, specialist în viteza mâinii preşedintelui, în calitatea sa  de actual ministru al educaţiei n-a vrut să accepte altceva decât „ghiozdan”. S-a glumit. S-a râs. Au trecut orele. Au mai fost propuse „portmoneu” (finanţe),”rucsac” (sport), „porthart” (armata, la care s-a aliat şi internele). Şi altele, asupra căroră nu mai insist. În toată această perioadă, prim-ministrul a stat în capul mesei  şi a gândit. Îl cunoaşteţi, desigur, în această ipostază. Uşor încruntat şi cu privirea pierdută în profunzimea lucrurilor… Şedinţa era în pericol să degenereze lamentabil când a bubuit  masa sub pumnul  premierului. Acesta  a tunat cu glasul său inconfundabil:”Am hotărât! Se va numi bocceluţă!” Pentru o secundă nu s-a auzit nici musca. Apoi, imediat, murmure aprobatoare. Undeva, în surdină, o voce ca o boare:” Aşa premier, da! Imediat a găsit cea mai bună soluţie, emblematică!” În imensitatea sălii de şedinţe au răsunat câteva aplauze stinghere.

          Şi s-a plecat la Iaşi. Nu se înşelaseră, poporul era prezent. Este adevărat că se striga în cor „Hoţii! Hoţii!” şi că unii reprezentanţi ai românilor purtau pancarde şi banere injurioase. Dar guvernanţii au dat dovadă de demnitate şi respect faţă de cetăţeni. Au procedat ca de obicei, i-au ignorat.

          Între masa festivă de primire şi masa oficială de plecare guvernul a deliberat. S-au luat o serie de hotărâri istorice între care s-a evidenţiat una. Aceea  prin care s-au acordat fondurile necesare transformării pârâiaşului local Bahlui în cale navigabilă. În acest fel, criza din ţară mai primea încă o lovitură. Vă daţi seama şi dumneavoastră, oricât de neobişnuiţi cu analizele profunde aţi fi, că navigabilitatea Bahluiului va rezolva o mulţime de probleme ale urbei. În primul rând, bulevardele şi străzile mai lăturalnice vor deveni mult mai bune. Se cunoaşte legătura directă dintre asfalt şi navigabilitate încă de pe vremea  când un marinar ocupase, pentru ani mulţi, funcţia de ministru al transporturilor şi repara drumurile ţării. N-am spus că le făcea de noi. Le „moderniza”. Pentru că, domnia sa marinarul, în urma unei analize complexe, ajunsese la concluzia că România nu are nevoie de autostrăzi. Niciodată. Şi aşa, o mulţime de bani s-au băgat atunci în asfalt. Vă mai amintiţi istoricul slogan „Aici sunt banii dumneavoastră”? Ce vremuri, domnule, călcam pe bani! Pe banii noştri!

          Dar să revenim la Bahlui. În al doilea rând, navigabilitatea pârâului va rezolva o problemă extrem de sensibilă. Aceea a şomajului. Guvernanţii sunt siguri că o mulţime de şomeri vor fi angajaţi, temporar, e adevărat, pentru a aplauda cu ocazia trecerii primului vapor pe apele învolburate ale Bahluiului. Dacă vor fi bani, vor putea să aplaude şi la trecerea celui de al doilea. Dacă nu, nu.

           În al treilea rând, va creşte nivelul de trai al ieşenilor. În mod sigur, peştii vor da buluc să vadă o asemenea minune, un pârâu de nici o jumătate de metru adâncime, cale navigabilă. În aceste condiţii, cu un simplu băţ şi un ac fiecare orăşan se va bucura de  o masă plină de proteine.

          Mai sunt şi alte avantaje, asupra cărora nu mă pot opri. Voi enunţa numai câteva. Cum ar fi cele de ordin ecologic, estetic, militar-strategic etc.

          Aştept cu interes vizita guvernului şi în alte localităţi ale ţării. O mulţime de râuleţe şi pâraie aşteptă să devină  navigabile. Amintesc aici Cibinul, Coşuştea, Neajlovul, Bârzava ori Barcăul.

          Era gata să închei când o veste mă face să tresar. Guvernul este invitat (cam imperativ) la Cotroceni. Cu bocceluţa în mână. Nu ştiu ce pârâu străbate domeniul Cotroceniului. Dar sunt sigur că şeful statului, plin de nostalgia tinereţii, doreşte să-şi pună cascheta albă pe-o sprânceană şi să se plimbe cu vaporul prin grădina palatului. Are mai mult ca sigur ambiţia ca de  pe puntea de comandă, în sursurul valurilor,  să admire  acum, în ceas de primăvară, magnoliile înflorite.

Rating 3.00 out of 5
[?]

One thought on “GUVERNUL CU BOCCELUŢĂ (din ciclul “pamflete amare”)

  1. Excelent!
    Aveti premonitie,domnule!
    Sper ca la Cotroceni,Basescu le va spune unora,sa-si ia “bocceluţa” si sa plece! Poporul isi va lua “ratia” de un pic mai bine, iar Basescu… de mai multa…imgine!

Leave a Reply to V.Burcu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*